Activitate stiintifica

  • Clinica de Pneumoftiziologie

    • Cărţi de specialitate

      Patologia pulmonara a varstnicului
      editura Didactica si Pedagogica., 2004

      Tratat de reabilitare pulmonara
      editura Mirton - 2009, Voicu Tudorache, Sanziana Lovin, Marlice Friesen

      Medicina interna - vol. I
      editura Excelsior, 1995, sub redactia: Prof. Dr. Viorel Serban, coautor Tudorache V.

      Astmul bronsic - controverse - dileme - solutii
      editura Mirton - 1997, autor (singur): Tudorache Voicu

      Procesul infectios
      editura Helicon 1997, Sub redactia: Prof. Dr. M. Dragomirescu, coautor: Tudorache Voicu

      Fumatul, de la dependenta la libertate
      editura Eurobit, 1999, Autor principal: Tudorache V.

      Clinica medicala - teorie si practica - vol. I
      editura de Vest, 1999, (sub redactia : Prof. V. Serban, P. Babes), coordonator: Tudorache V.

      Imunologie clinica
      editura Helicon, 1999, (coordonator Emilia Nicoara) coautor: V.Tudorache.

      Pneumologie - cazuri clinice, analize si comentarii

      Cursuri universitare

      Curs de ftiziologie
      1995 (lito UMF), autori: Tudorache V., Rodica Potre

      Tuberculoza pulmonara - curs
      1998., Editura Mirton, autori: Tudorache V., Rodica Potre, St. Mihaicuta

      Articole de specialitate

      Forma severa de sindrom de apnee in somn cu apnei maxime de 51 secunde si desaturari de 50%
      Stefan Mihaicuta, Voicu Tudorache, Danina Muntean, Carmen Bunu, E. Melcescu, Dana Olaru
      Clinica de Pneumologie, Disciplina Fiziologie si Fiziopatologie UMF Timisoara, Spitalul de Pneumologie Arad

      Depletia nutritionala in BPOC
      Clinica de Pneumologie UMF Timisoara

      Sleep Apneea And Cardiovascular Disease
      V. Tudorache*, St. Mihaicuta*, Adina Ionac**, L Petrescu**, Danina Muntean*, F. Mihaltan***, St. I. Dragulescu**

      *Pulmonology and Pathophysiology Department, Timişoara University of Medicine and Pharmacy
      **Institute of Cardiovascular Medicine, Timişoara
      ***Institute of Pulmonology M. Nasta, Bucharest

      Correlation Between Age, Sex, Smoking And Hystological Form Of Lung Cancer
      Voicu Tudorache*, Stefan Mihaicuta*, Roxana Tudorache**, Danina Muntean*, Florin Mihaltan***, Cristian Didilescu***

      *University of Medicine and Pharmacy, Timisoara, Romania
      **N.Dunareanu Center, Timisoara, Romania
      ***M. Nasta Pulmonology Institute, Bucharest, Romania

      Analiza costurilor fumatului la studenti
      Carmen Loredana Savu, Cristina Vladuti, dr. Atefan Mihaicuta, Prof. Dr. Voicu Tudorache

      Daytime Somnolence At Patients With Obstructive Sleep Apneea, Sistemic Hypertension And Cardiac Failure
      St. Mihaicuta*, Danina Muntean*, Adina Ionac**, V. Tudorache*, L.Petrescu**, F. Mihaltan***, St. I. Dragulescu**

      *Pulmonology Department and Pathophysiology Department, Timişoara University of Medicine and Pharmacy
      **Institute of Cardiovascular Disease, Timişoara
      ***Institute of Pulmonology M. Nasta, Bucharest

      Analiza somnolentei diurne excesive la pacientii cu sindrom de apnee in somn
      Prof.dr. Voicu Tudorache, dr. Stefan Mihaicuta, dr. Danina Muntean
      Universitatea de Medicina si Farmacie Timisoara

      Fumatul involuntar si riscul de cancer bronho-pulmonar
      Dr. Stefan Mihaicuta, Prof.dr. Voicu Tudorache, Dr. Roxana Tudorache
      Universitatea de Medicina si Farmacie Timisoara, Centrul N. Dunareanu Timisoara

      Advertising On Smoking On The Streets Of Timisoara, Romania
      Stefan Mihaicuta*, Voicu Tudorache*, Roxana Tudorache**, Danina Muntean*, Florin Mihaltan***, Cristian Didilescu***

      University of Medicine and Pharmacy, Timisoara, Romania
      M. Nasta Pulmonology Institute, Bucharest, Romania.

  • Studiul pentru controlul tuberculozei în judetul Timis

    • 1. INTRODUCERE

      Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă care, netratată sau incorect tratată, are o fatalitate importantă, fiind considerată o situaţie de urgenţa mondială de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) înca din anul 1993, când a invitat toate ţările să aplice strategia DOTS (Directely Observed Treatment Strategy =Strategia bazată pe Tratament sub Directă Observaţie).
      În România, Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) consideră că tuberculoza constituie o problemă majoră de sănătate publică şi ca urmare activităţile antituberculoase prevăzute în PNCT – diagnosticul şi tratamentul bolnavilor de TB, controlul contacţilor acestora, tratamentul preventiv, activităţile de informare, educare şi comunicare – sunt gratuite.

      2. STRATEGIA DOTS

      Strategia DOTS reprezintă o combinaţie între componentele medicale, tehnice şi manageriale, incluzând cinci componente cheie:
      • depistare cazurilor de tuberculotă prin examenul microscopic al sputei la pacienţii simptomatici care se prezintă la examenul medical
      • tratamentul standardizat, sub directă observaţie, cu durata de 6 luni pentru cazurile noi si 8 luni pentru recidive, cel puţin pentru toate cazurile confirmate bacteriologic
      • aprovizionarea regulată, neântreruptă, cu toate medicamentele antituberculoase
      • un sistem standardizat de evidenţă şi raportare care să permită evaluarea rezultatelor tratamentului pentru fiecare pacient în parte şi pentru întreg programul de control a tuberculozei.

      Strategia recomandată de OMS-strategia DOTS, formată pe baza exemplelor de bună practică şi a studiilor clinice din cadrul diverselor programe de control al tuberculozei, s-a dovedit a fi cea mai eficientă strategie pentru controlul endemiei de tuberculoză, în egală măsură atât în ţările mici sau mari, mai bogate sau mai sărace. Astfel azi programe DOTS eficiente operează în multe ţări din regiunea Europa a OMS.
      În tările cu endemie crescută, controlul tuberculozei are succes doar dacă se desfaşoară după un program care utilizează strategia DOTS recomandată de OMS.

      Programul Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT) din România este structurat după strategia DOTS, făcând parte integrantă din Programul de Sănătate Publică nr. 1 a Ministerului Sănătăţii.

      Obiectivul principal al programului îl constituie limitarea cât mai rapida a infecţiei şi bolii la nivelul populaţiei şi se bazează în primul rând pe tratamentul standardizat, sub directă observaţie, pe toată durata necesară până la vindecarea, a tuturor cazurilor de tuberculoză pulmonară înalt contagioasă.

      În România strategia DOTS recomandată de OMS pentru controlul TB are o acoperire de 100% din anul 2005.

      3. PROGRAMUL NAŢIONAL DE CONTROL AL TUBERCULOZEI

      PNCT este coordonat din punct de vedere tehnic de Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof.dr.Marius Nasta” Bucureşti (INPMN),acesta fiind Unitatea Centrala de evaluare şi coordonare a PNCT, beneficiind de consilierea de specialitate a Comisiei de Pneumologie, Alergologie şi Imunologie Clinică (CPAIC) a MSP.
      Coordonatorul tehnic naţional al PNCT (pneumolog) este propus de către CPAIC a MS şi aprobat de MS.

      Funcţionarea PNCT este asigurată de o structură organizată ierarhic, fiecare nivel având atribuţii şi relaţii funcţionale bine stabilite:

      Primul nivel este constituit din reţeaua de asistenţă medicală primară (MF/medici de medicină generală) care asigură identificarea suspecţilor şi a contacţilor de TB şi care aplică tratamentul bolnavilor sub directă observare, în faza de continuare, prescris de medicii pneumologi din reţeaua de pneumoftiziologie a MSP şi a celorlalte ministere cu reţele proprii de servicii de sănătate.

      Al doilea nivel este reprezentat de:
      - dispensarele de pneumoftiziologie (DPF) teritoriale
      - reţeaua de laboratoare de bacteriologie bK;
      - unităţile sanitare cu paturi: secţiile/spitalele de pneumoftiziologie;
      - epidemiologul judeţean de la nivelul DSPJ;
      - coordonatorul tehnic judeţean (CTJ) al PNCT

      CTJ al PNCT este medic de specialitate pneumologie nominalizat de către Cooordonatorul tehnic National (CTN) al PNCT, cu aprobarea MSP. CTJ asigură aplicarea PNCT în teritoriul judeţului respectiv.

      Epidemiologul de la nivelul DSPJ, cu responsabilităţi în derularea PNCT, este desemnat de către directorul executiv adjunct de sănătate publică.

      CTJ şi epidemiologul de la nivelul DSPJ cu responsabilităţi în derularea PNCT se află în relaţii de colaborare şi acţionează împreună pentru supravegherea epidemiologică a infecţiei tuberculoase în judeţul respectiv.

      La nivel judetean-funcţionează o comisie de implementare şi coordonare a PNCT formată din Directorul DSP, Directorul adj. De sanatate publica si programe, epidemiologul responsabil şi coordonatorul tehnic judeţean al PNCT.

      Comisia judeţeană de implementare a PNCT asigură la nivel judeţean:
      • funcţionarea programului adaptat specificului şi endemiei din teritoriu
      • funcţionarea sistemului de înregistrare şi raportare a datelor de pe teritoriul judeţului
      • analiza trimestrială (şi ori de câte ori este nevoie) a evoluţiei indicatorilor epidemiometrici ai tuberculozei
      • organizarea de acţiuni speciale în zonele sau la grupele de populaţie cu potenţial epidemiologic crescut
      • evaluarea eficienţei măsurilor PNCT în tritoriul fiecărui dispensar de pneumoftiziologie, cu măsuri de corectare a deficienţelor
      • asigurarea asistenţei medicale de specialitate a bolnavilor cu localizări pulmonare şi extrapulmorare a tuberculozei
      • organizarea de cursuri de instruire pentru medicii de familie şi personalul mediu sanitar privind metodologia acţiunilor antituberculoase
      • evaluarea permanentă a acoperirii teritoriului cu unităţi de specialitate şi cu personal medical in funcţie de necesităţi

      Unitatea organizatorica periferica este DPF încadrat cu un număr variabil de medici pneumologi şi de cadre medii sanitare şi deserveşte un teritoriu cu o populaţie de aproximativ 50.000 de locuitori/medic. DPF este unitatea cu responsabilităţi în aplicarea şi monitorizarea PNCT în teritoriul arondat: asigură diagnosticul, tratamentul, înregistrarea, raportarea şi monitorizarea cazurilor de TB, precum şi controlul transmiterii infecţiei TB prin participarea la efectuarea AE. În acest scop colaborează cu MF şi supervizează activitatea acestora în depistarea TB şi administrarea tratamentului sub directa observare, iar în efectuarea AE colaborează atât cu MF, cât şi cu medicul epidemiolog al teritoriului respectiv, responsabil de implementarea PNCT. DPF este coordoanat de un medic coordonator, numit din randul medicilor incadrati in unitatea respectiva, de catre CJT al PNCT si aprobat de DSPJ.

      Al treilea nivel este reprezentat de:
      - INPMN care îşi desemnează prin Regulamentul intern de organizare şi funcţionare structurile responsabile;
      - Comisia de supervizare a PNCT;
      - Grupul de lucru pentru laboratoare.

      Componenţa Comisiei de supervizare a PNCT şi a Grupului de lucru pentru laboratoare sunt nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice, la propunerea CTN al PNCT.

      INPMN, ca for metodologic:
      - coordonează din punct de vedere tehnic implementarea PNCT;
      - elaborează norme tehnice pentru medicii specialişti, personalul de laborator, asistenţii medicali etc.;
      - monitorizează implementarea prevederilor PNCT;
      - realizează legătura dintre principalii parteneri implicaţi în activităţile de control al TB (MSP/DSPJ, CNAS/CJAS, alte ministere, organizatii nonguvernamentale)

      4. PROGRAMUL JUDEŢEAN DE CONTROL AL TUBERCULOZEI

      Programul judeţean de control al tuberculozei face parte integrantă din Programul Naţional de Control al Tuberculozei, fiind adaptat la specificul endemiei din teritoriul judeţului Timiş.

      Comisia de implementare şi coordonare a PNCT la nivelul judeţului Timiş are următoarea componenţă:
      •  Directorul DSP - Prof. Dr. Vermesan Horia
      •  Director adj. de sanatate publica si programe - Dr. Dumitru Viorica
      •  Epidemiolog responsabil - Dr. Raţiu Susana
      •  Coordonator tehnic judeţean PNCT- Dr. Socaci Adriana

      Unitatea judeţeană de evaluare şi coordonare a PNCT se află în structura Dispensarului de Pneumoftiziologie din cadrul Spitalului Clinic "Dr. V. Babeş" Timişoara, unitate unde îşi desfăşoară activitatea de specialitate coordonatorul tehnic judeţean.

      Unităţile organizatorice periferice cu responsabilităţi în aplicarea PNCT la nivelul judeţului Timiş sunt dispensarele de pneumoftziologie:

      •  DPF Timişoara din cadrul Spitalului Clinic "Dr. V. Babeş"
      •  DPF Lugoj din cadrul Spitalului Municipal
      •  DPF Jimbolia din cadrul Spitalului Orăşenesc
      •  DPF Sânnicolau Mare din cadrul Spitalului Orăşenesc
      •  DPF Deta din cadrul Spitalului Orăşenesc
      •  DPF Făget din cadrul Spitalului Orăşenesc
      Populaţia judeţului Timiş la 1.07.2008 se situa la o valoare de 674.533 locuitori (422.402 locuitori-în urban şi 252.131 locuitori-în rural) din care 432.887 locuitori (327.496 locuitori-în urban şi 105.391 locuitori-în rural) arondaţi din punct de vedere epidemiologic Dispensarului de pneumoftiziologie Timişoara, unde îşî desfăşoară activitatea 7 medici pneumologi.

      5. ENDEMIA TUBERCULOZEI ÎN JUDEŢUL TIMIŞ

      În judeţul Timiş, la fel ca în ţară, după anul 1985, incidenţa tuberculozei a început să înregistreze o creşte progresivă mai accelerată după anul 1990, atingând în anul 2002-190,5 %000, peste media pe ţară (142,2%000).

      În anul 2003, la nivelul judeţului, s-a înregistrat pentru prima dată în ultimii 7 ani o reducere a numărului de bolnavi înregistraţi cu tuberculoză făţă de anul precedent, incidenţa bolii scăzând de la 190,5 %000 la 162,1% 000, menţinându-se totuşi peste media pe ţară (135,6 %000).

      Trendul descendent al incidentei tuberculozei in judet s-a mentinut si in anii uramatori, in anul 2009 atingandu-se valoarea de 118,11%000, valoarea inregistata situandu-ne inca in randul judetelor peste valoara la nivel national (99,9%000).

      La nivelul DPF din judet in 2009 incidenta tuberculozei se situa peste media judetului in teritoriul: Jimbolia (159,54%000), Lugoj (153,5%000) si Faget (128,56%000).


       

      Total

      Cazuri noi

      Readmisi
      din care
      Copii 0-14 ani
      AN
      Cifre absolute
      % 000
      Cifre absolute
      % 000
      Cifre absolute
      % 000
      Cifre absolute
      % 000
      2000 1.044 154,2 865 128,3 179 26,3 81 69,7
      2001 1.106 160,7 934 135,7 172 25,0 93 82,4
      2002 1.313 190,5 1.127 163,8 186 26,7 63 77,3
      2003 1.072 162,1 930 140,4 142 21,5 54 51,1
      2004 1.058 159,99 883 133,4 175 26,5 57 56,2
      2005 1.018 154,5 841 127,6 177 26,9 28 32,9
      2006 937 141,5 775 117,6 162 24,4 31 31,9
      2007 913 136,9 749 112,5 164 24,4 16 16,9
      2008 832 123,34 696 102,18 136 20,16 27 28,63
      2009 803 118,11 689 102,02 114 16,09 29 30,74


      Cauzele evoluţiei nefavorabile a indicatorilor epidemiologici ai tuberculozei în judetul Timiş sunt: (1) condiţii precare socio-economice (> 20% din pacienţi sunt cazuri sociale), (2) abuzul de alcool (> 15% dintre pacienţi sunt potatori cronici), (3) circulaţia/migraţia populaţiei (> 5% din cazurile de tuberculoză la populaţia stabilită temporar în judeţ), (4) discontinuitatea tratamentului datorită noncomplianţei (mai ales în rândul comunităţii de rromi-10%).




  • Clinica de Boli Infectioase

    • Pagina in curs de actualizare